„APA ESTE CEA MAI RASPÂNDITĂ SUBSTANŢĂ PE SUPRAFAŢĂ GLOBULUI PĂMÂNTESC...”

Apa este  cea mai  raspândită substanţă pe suprafaţă globului pământesc si, fără exagerare, cel mai important lichid pentru viaţă. Apa este matricea vieţii. Consumul zilnic de apa necesar omului este aproximativ de 1,5-2 litri. Apa folosită de om trebuie să întrunească anumite proprietaţi organoleptice, fizice şi chimice.

Resursele acvatice ale Republicii Moldova prezintă o reţea dezvoltată de râuri cu lungimea mai mare de 16000 km, în care se înclud şi râurile cele mai mari.

Râurile Nistru şi Prut sunt arterele de apă principale ale ţării. Râul Nistru cu lungimea 630 km şi râul Prut cu lungimea 695 km (pe teritoriul Republicii Moldova) au un debit anual de  13,6 km³, şi surse subterane (peste 6200 fântâni arteziene).

Conform datelor Ministerului Sănătăţii  alimentarea cu apă  a localităţilor  este asigurată în proporţie de 30 % - din sursele de suprafaţă şi 70 % din ape subterane. Populaţia rurală se alimentează exclusiv din ape subterane, iar populaţia urbană în proporţie de 40 % din râul Nistru; 12 % din  râul Prut; 3 % din alte surse de suprafaţă şi 45 % din ape subterane.

         Potrivit gradului de poluare, râul Nistru este de clasa a 2-a  - “poluare moderată”. Calitatea apei râului Prut, în amonte de oraşul Ungheni, este de clasa a 2-a, în aval este de clasa a 3-a.

Deosebit de valoroase pentru Moldova sunt apele subterane. Repartizarea acestor resurse de apă pe teritoriul ţării este foarte neuniformă, cea mai mare parte a lor fiind concentrată în văile Nistrului şi Prutului. În ansamblu, resursele de apă disponibile pentru diferite necesităţi în Moldova ating mărimea 7,2 km³/an,  luând  în  seamă  cantităţile  de  ape  de suprafaţă formate în teritoriu (1,31 km³), a apelor subterane (1,1 km³) şi din râurile transfrontaliere pe teritoriu, Nistru -4,1 km³ şi Prut - 0,7 km³ . Cantităţile de apă pe cap de locuitor ating cca 0,33 mii m³/an din resursele de apă interne şi cca 1,7 mii m³/an din râurile transfrontaliere.

     Principalele probleme în ce priveşte apele subterane sunt:

-         conţinutul mărit de fluor (16 mg/l) în raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Călăraşi, Hînceşti, Căuşeni, Criuleni, Nisporeni, UTA Găgăuzia;

-         conţinutul de natriu (200-560 mg/l) şi amonoac (2-10 mg/l) în toate zonele;

-         conţinutul de stronţiu (7-14 mg/l) – Orhei, Chişinău;

-         conţinutil de hidrogen sulfurat (3-20 mg/l) – Ungheni, Hînceşti, Căuşeni, Chişinău, UTA Găgăuzia;

-         conţinutul de fier (1-2,5 mg/l) – Bălţi, Făleşti, Edineţ, Sîngerei, Cahul.

Calitatea apelor de suprafaţă în Republica Moldova variază, în unele localităţi fiind atinse cote destul de periculoase. Apa râurilor Nistru şi Prut este clasificată, în linii mari, ca “apă bună pentru potabilizare” pe majoritatea tronsoanelor, conform indicatorilor microbiologici şi ca “apă moderat poluată”, conform indicatorilor chimici. Variind de la an la an, în apa Prutului s-au înregistrat şi cazuri de majorări ale conţinutului de azotaţi, materii organice, substanţe în suspensie, metale grele. Apa râurilor mici, în majoritatea cazurilor, este apreciată ca “apă foarte poluată” şi ca “apă degradată”. Calitatea apelor subterane este mai bună, cu toate aceste în diferite localităţi sunt înregistrate cantităţi excesive de fier, azotaţi, hidrogen sulfurat, metan, fluor. Apele subterane din orizontul freatic din văile râurilor mici sunt mai puternic poluate, mai frecvent cu nitraţi, sursele fiind plasarea pe teren a gunoiului şi a altor deşeuri, folosirea iraţională a îngrăşămintelor minerale, etc. În unele cazuri apele freatice sunt intens poluate cu substanţe petroliere.

                                                                                             Tudor Lupaşcu,

Membru corespondent,

                                                                                      directorul Institutului de Chimie

       a Academiei de Ştiinţe a Moldovei