LEONARDO DA VINCI NUMEA APA CA „SEVA VIEŢII PE PĂMÂNT”

        Abordarea problemei apei a început de mai multe decenii în statele dezvoltate. Pentru soluţionarea ei sunt necesare eforturi coordonate la nivel internaţional. ONU prin organisme specializate promovează noile principii necesare unei dezvoltări durabile, inclusiv cu privire la apă.

       Uniunea Europeană prin Directiva-Cadru privind Apa a înaintat acţiuni concrete către ţările europene. Astfel rămâne punerea în practică a noilor standarde şi prevederi legislative conform cerinţelor UE. Ştiinţa demonstrează că dacă abuzăm de apă sunt afectate flora şi fauna acvatică, natura şi mediul ambiant în general. Pentru a avea apa dorită fără a compromite dezvoltarea durabilă statele membre ale UE s-au reunit la Consiliul Informativ de Mediu (Lisabona, 2007), unde au dezbătut strategia ce ţine de secete şi deficitul de apă, care devin tot mai frecvente pe Terra. Din punct de vedere istoric, triplarea populaţiei mondiale în cursul secolului XX a sporit de şase ori consumul de apă, mai ales din cauza creşterii necesităţilor alimentare. Agricultura reprezintă în medie 70% din consumul mondial de apă. De aceea, soluţia evitării unei lipse acute de apă stă şi în agricultură. Tendinţa de creştere a consumului de apă este condiţionată deasemenea şi de gestionarea incorectă a apei, de practicile agricole nedurabile.

        Activitatea umană implică nu doar modificări esenţiale privind cantitatea dar şi calitatea apelor naturale.

Declaraţia Drepturilor Omului însă prevede că fiecare persoană are dreptul de acces la apă calitativă, iar acest drept nu poate fi restricţionat din motive economice. Lipsa apei ar putea fi una din principalele provocări economico-sociale ale acestui secol, inclusiv şi pentru Republica Moldova.

Principala sursă de aprovizionare cu apă este fl. Nistru, cărui îi revin 54%, râului Prut - 16%, altor surse de apă de suprafaţă - 7%, apelor subterane - 23 %.

      Densitatea reţelei hidrografice în mediu pe republică constituie 0,48 km/km2, variind de la 0,84 km/km2 la nordul ţării până la 0,12 km/km2 în partea stângă a Nistrului. Sursele principale de alimentare ale râurilor sunt apele pluviale şi cele provenite de la topirea zăpezilor.

Starea apelor râurilor mari (fl. Dunărea, fl. Nistru şi r. Prut) în ultimii ani nu a suferit schimbări esenţiale atât la indicii organoleptici cât şi la cei hidrochimici.
      Calitatea apei râurilor mici se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşi ai cuprului, produse petroliere, fenol, substanţe tensioactive, substanţe ce degradează biochimic (CBO5),  precum şi prin nivelul redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.

Valoarea indicilor cantitativi şi calitativi a fito- şi zooplanctonului fl. Nistru denotă, că apa lui se încadrează în zona β-mezosaprobe clasa III „satisfăcător curată”–„slab poluată”; apa r. Prut este de clasa III – „moderat poluată”, iar în secţiunea s. Valea Mare după indicii perifitonului şi zoobentosului este apreciată ca „moderat poluată – degradată”.

     După toate grupele de elemente hidrobiologice calitatea apei din majoritatea râurilor mici din republică se încadrează în clasa intermediară III-IV – „moderat poluată–degradată”.

          Poluarea apelor de suprafaţă este cauzată, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale, sectorul agrar (dejecţii animaliere acumulate, depozite de pesticide etc.) şi sectorul energetic, cum ar fi depozitele de produse petroliere, staţiile de alimentare cu petrol, alte surse de poluare continuă.

         Un rol deosebit în bilanţul terestru al apei îl joacă apele subterane. Ele se includ activ în ciclul hidrologic ca parte componentă a debitului subteran de apă.

      În Republica Moldova populaţia rurală, care constituie cca 40%, se alimentează cu apă din straturile subterane. Pe teritoriul ţării sunt cca 6600 sonde adânci de foraj. Apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul a cca. 250 mii fântâni şi izvoare.

       Calitatea apelor din fântâni, deseori şi din sistemele de distribuire, aproape pe întreg teritoriul republicii nu corespunde standardului „Apa potabilă”. Ponderea probelor ce nu corespund  parametrilor sanitaro-chimici din sursele centralizate subterane a constituit 67,8% în 2010, iar după parametrii sanitaro-chimici şi microbiologici atât în apeductele comunale urbane cât şi în cele rurale rămâne a fi mare: 6,9% în 2010; apeducte urbane 16,7% şi 14,8% – apeducte rurale.

         Deşi Republica Moldova dispune de rezerve de apă, managementul apelor este încă defectuos şi dezechilibrat. Conform Biroului Naţional de Statistică au loc pierderi foarte mari de apă în reţelele de distribuţie, în aşezările urbane şi în sistemele de irigaţie.

           Etapa importantă în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană prezintă realizarea politicii naţionale în domeniul resurselor de apă şi a recomandărilor Directivei Cadru 2000/60 UE.

            Problema optimizării regimului, bilanţului şi a calităţii apelor naturale este o verigă importantă în multitudinea de consecinţe legate de intervenţia omului asupra naturii, reflectată prin defrişarea pădurilor, desţelenirea pământurilor, desecarea terenurilor înmlăştinite, reglarea cursului râurilor, captarea apei curate şi evacuarea apelor uzate cu un conţinut sporit de substanţe dăunătoare, crearea acumulărilor (mici şi mari) de apă care au generat schimbări calitative şi cantitative în reţeaua hidrografică din Republica Moldova.

                                                                                                       Maria Sandu

dr. în ştiinţe chimice, conferenţiar cercetător

Institutului de Ecologie şi Geografie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

„APA ESTE CEA MAI RASPÂNDITĂ SUBSTANŢĂ PE SUPRAFAŢĂ GLOBULUI PĂMÂNTESC...”

Apa este  cea mai  raspândită substanţă pe suprafaţă globului pământesc si, fără exagerare, cel mai important lichid pentru viaţă. Apa este matricea vieţii. Consumul zilnic de apa necesar omului este aproximativ de 1,5-2 litri. Apa folosită de om trebuie să întrunească anumite proprietaţi organoleptice, fizice şi chimice.

Resursele acvatice ale Republicii Moldova prezintă o reţea dezvoltată de râuri cu lungimea mai mare de 16000 km, în care se înclud şi râurile cele mai mari.

Râurile Nistru şi Prut sunt arterele de apă principale ale ţării. Râul Nistru cu lungimea 630 km şi râul Prut cu lungimea 695 km (pe teritoriul Republicii Moldova) au un debit anual de  13,6 km³, şi surse subterane (peste 6200 fântâni arteziene).

Conform datelor Ministerului Sănătăţii  alimentarea cu apă  a localităţilor  este asigurată în proporţie de 30 % - din sursele de suprafaţă şi 70 % din ape subterane. Populaţia rurală se alimentează exclusiv din ape subterane, iar populaţia urbană în proporţie de 40 % din râul Nistru; 12 % din  râul Prut; 3 % din alte surse de suprafaţă şi 45 % din ape subterane.

         Potrivit gradului de poluare, râul Nistru este de clasa a 2-a  - “poluare moderată”. Calitatea apei râului Prut, în amonte de oraşul Ungheni, este de clasa a 2-a, în aval este de clasa a 3-a.

Deosebit de valoroase pentru Moldova sunt apele subterane. Repartizarea acestor resurse de apă pe teritoriul ţării este foarte neuniformă, cea mai mare parte a lor fiind concentrată în văile Nistrului şi Prutului. În ansamblu, resursele de apă disponibile pentru diferite necesităţi în Moldova ating mărimea 7,2 km³/an,  luând  în  seamă  cantităţile  de  ape  de suprafaţă formate în teritoriu (1,31 km³), a apelor subterane (1,1 km³) şi din râurile transfrontaliere pe teritoriu, Nistru -4,1 km³ şi Prut - 0,7 km³ . Cantităţile de apă pe cap de locuitor ating cca 0,33 mii m³/an din resursele de apă interne şi cca 1,7 mii m³/an din râurile transfrontaliere.

     Principalele probleme în ce priveşte apele subterane sunt:

-         conţinutul mărit de fluor (16 mg/l) în raioanele Glodeni, Făleşti, Ungheni, Călăraşi, Hînceşti, Căuşeni, Criuleni, Nisporeni, UTA Găgăuzia;

-         conţinutul de natriu (200-560 mg/l) şi amonoac (2-10 mg/l) în toate zonele;

-         conţinutul de stronţiu (7-14 mg/l) – Orhei, Chişinău;

-         conţinutil de hidrogen sulfurat (3-20 mg/l) – Ungheni, Hînceşti, Căuşeni, Chişinău, UTA Găgăuzia;

-         conţinutul de fier (1-2,5 mg/l) – Bălţi, Făleşti, Edineţ, Sîngerei, Cahul.

Calitatea apelor de suprafaţă în Republica Moldova variază, în unele localităţi fiind atinse cote destul de periculoase. Apa râurilor Nistru şi Prut este clasificată, în linii mari, ca “apă bună pentru potabilizare” pe majoritatea tronsoanelor, conform indicatorilor microbiologici şi ca “apă moderat poluată”, conform indicatorilor chimici. Variind de la an la an, în apa Prutului s-au înregistrat şi cazuri de majorări ale conţinutului de azotaţi, materii organice, substanţe în suspensie, metale grele. Apa râurilor mici, în majoritatea cazurilor, este apreciată ca “apă foarte poluată” şi ca “apă degradată”. Calitatea apelor subterane este mai bună, cu toate aceste în diferite localităţi sunt înregistrate cantităţi excesive de fier, azotaţi, hidrogen sulfurat, metan, fluor. Apele subterane din orizontul freatic din văile râurilor mici sunt mai puternic poluate, mai frecvent cu nitraţi, sursele fiind plasarea pe teren a gunoiului şi a altor deşeuri, folosirea iraţională a îngrăşămintelor minerale, etc. În unele cazuri apele freatice sunt intens poluate cu substanţe petroliere.

                                                                                             Tudor Lupaşcu,

Membru corespondent,

                                                                                      directorul Institutului de Chimie

       a Academiei de Ştiinţe a Moldovei

           

ISTORIA ŞTIINŢELR NATURII

1. Arapu, Valentin. Arendăşia proprietăţilor funciare de către negustorii armeni în Ţara Moldovei (a doua jum. a sec. XVIII – încep. sec. XIX) // Proprietatea funciară în Basarabia : tradiţie, organizare şi reglementare : program, rezum.comunic., concepţia expoziţiei tematice „O cartografie a moşilor de altădată”, conf. şt., 17-18 mai 2011. – Ch., 2011. –  P.11-14.  (M 913, P 93).

2. Bumbu, Iacob. Dezvoltarea biogeochimiei ca ştiinţă în Moldova // Probleme actuale urbanismului şi amenajării teritoriului : conf. tehn.-şt. intern., 11-12 noiem. 2010. – Ch., 2010. – Vol. 2 : Alimentări cu apă şi canalizare. Protecţia mediului. Alimentări cu căldură şi gaze, ventilare şi protecţia aerului. – P. 11-16. (M 637, P 93).  

3. Cantemir, Valentina. Contribuţii la studiul familiei Plantaginaceae din flora Basarabiei / Valentina Cantemir, Andrei Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 11-13.(M 35, B 60).

4.  Cantemir, Valentina. Familia Campanulaceae Juss. din flora Basarabiei : taxonomie, bioecologie şi fitocorionomie / Valentina Cantemir, Andrei Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 10-11.( M 35, B 60).

5.  Căldare, D. Aspecte vizând esenţa şi rolul naturii în operele cronicarilor moldovenii G. Ureche, M. Costin, I. Neculce // Ecologie, cultură, ştiinţă : materialele simp. şt.-pract. intern., 21 apr. 2000. – Ch., 2000. – P. 136-138.(M 38, E 20).

6.  Căldare, D. Valoarea educativă a naturii în operele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce // Ecologia, etica, morala : materialele simp. şt. intern...., 29 dec. 2000. – Ch., 2001. – P. 58-60. (M 38, E 20).

7. Ciubotaru, A. Cuvânt despre Grădina Botanică la 50 de ani din ziua înfiinţării // Grădina Botanică la 50 de ani. – Ch., 2004. – P. 6-16. (M 37, G 71).

8. Concepţia expozţiei tematice „O cartografie a moşiilor de altădată” : expoziţie didicat. a 195 de ani de la crearea Comisiei pentru ridicarea topografică a Basarabiei, sub conducerea colonelului S. I. Kornilovici (1816) // Proprietatea funciară în Basarabia : tradiţie, organizare şi reglementare : program, rezum. comunicărilor, concepţia expoziţiei tematice „O cartografie a moşilor de altădată”, conf. şt., 17-18 mai 2011. – Ch., 2011. –  P. 31-38. (M 913, P 93).

9. Conferinţa ştiinţifică dedicată comemorării de la fondarea „Societăţii naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia” : materialele conf. şt., dedicat. comemorării de la fondarea „Societăţii naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia”, 29-30 mart. 2004. – Ch. : Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, 2004. – 56 p. – ISBN 9975-9500-6-X. (M 38, C 74).

10.Contribuţia Institutelor Ştiinţifice ale Secţiei de Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii a AŞM pe parcursul anilor 2006 – 2010 în asigurarea securităţii sănătăţii, alimentare şi ecologice şi obiectivele de cercetare ştiinţifică pentru următorii 4 ani / T. Furdui, B. Gaina, S. Gropa [et al.] // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. – 2011. – Nr 1. – P. 14-23. 

11.Cuharschi, Ludmila. Unele aspecte despre istoria cercetării florei adventive în municipiul Chişinău / Ludmila  Cuharschi, Natalia Buracinschi // Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99 : rezumatele comun. conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 177-178. (M 637.1.2, B 58).

12.Duca, Maria. Cultura florii – soarelui (Helianthus Annuus L.). Repere istorice / Maria Duca, Constantin Manolache, Rodica Chilari // Akademos. – 2011. – Nr 3. – P. 68-76.

13.Emilciuc, Andrei. File din viaţa şi activitatea inginerului cadastral Alexei Ivanov – Gavanin în Basarabia interbelică (în baza documentelor din colecţiile MNAIM) // Proprietatea funciară în Basarabia : tradiţie, organizare şi reglementare : program, rezum. comunic., concepţia expoziţiei tematice „O cartografie a moşilor de altădată”, conf. şt., 17-18 mai 2011  – Ch., 2011. –  P. 11-14. (M 913, P 93).

14. Furdui, T. Succint expozeu la 50 de ani de activitate a Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova // Grădina Botanică la 50 de ani. – Ch., 2004. – P. 3-5. (M 37, G 71).

15 Gânju, Gh. Contribuţiuni asupra corologiei ciperoideelor (Ciperaceaie Juss.) din flora Basarabiei // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 19-20. (M 35, B 60).

16.Gânju, Gh. Studiul comparativ – stomatografic la speciile de Cyperoideae din flora Basarabiei / Gh. Gânju, A. Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 21-22. (M 35, B 60).

17.Ghendov, V. Contribuţii la cunoaşterea genului Ornitogalum L. (Liliaceae Juss.) în flora Basarabiei / V. Ghendov, A. Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 23. (M 35, B 60).

18.Ghendov, V. Ornitogalum Divergens Boreau (Liliaceae) – specie raă neobservată în flora Basarabiei / V. Ghendov, A. Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 22-23. (M 35, B 60).

19.Ghendov, V. Specie nouă pentru flora Basarabiei – Polygonatum Orientale Desf. (Liliaceae) / V. Ghendov, A. Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 24. (M 35, B 60).

20.History of natural hazards manifestation in Moldova during last millenium / C. Mihailescu, G. Gîlca, I. Hodus [et al.] // Anul 1995 European de Conservare Naturii în Republica Moldova : rezumatele comun. conf. intern. şt.-pract., 12-13 oct. 1995. – Ch., 1995. – P. 231. (M 38, A63).

21.Ministerul ecologiei şi resurselor naturale : incursiune în istorie // Mediul Ambiant. – 2008. – Nr 5. – P. 4.

22.Mironov, I. Aspecte istorice ale geoecologiei în R. Moldova // Management ecologic şi dezvoltarea durabilă : tezele conf. intern., 5-6 iun. 1996. – Ch., 2006. – P. 162. (577.4, M 24).

23.Nistor, Stela. Cuscuta Gymnocarpa Engelm. – specie nouă pentru flora Basarabiei // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 35-36. (M 35, B 60).

24.Nistor, Stela. Cuscuta Planiflora Ten. – specie reânscrisă pentru flora Basarabiei // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 37-38. (M 35, B 60).

25.Nistor, Stela. Spectrul de parazitare a speciilor de cuscută din flora Basarabiei / Stela Nistor, Andrei Negru // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 36-37.(M 35, B 60).

26.Ploşniţa, Elena. Din preocupările muzeografice ale Societăţii naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia // Conferinţa ştiinţifică dedicată comemorării de la fondare „Societăţii naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia” : materialele conf., 29-30 mart. 2004. – Ch., 2004. – P. 49-51. (M 38, C 74).

27.Proprietatea funciară în Basarabia : tradiţie, organizare şi reglementare : program, rezum. comunicărilor, concepţia expoziţiei tematice „O cartografie a moşilor de altădată”, conf. şt., 17-18 mai 2011 / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. – Ch. : „Bons Offices” SRL, 2011. – 40 p. – ISBN 978-9975-80-463-9. (M 913, P 93).

28.Roşca, Veronica. Istoria ştiinţei şi tehnicii în perioda antică // Conferinţa tehnico-ştiinţifică a colaboratorilor, doctoranţilor şi studenţilor : materialele conf., 15-17 noiem. 2009. – Ch., 2009. – Vol. 1. – P. 253-258.(M 637, C 74).

29.Serjant, Vera. Unele consideraţii privind proprietăţile funciare ale domnitorului Mihail Sturdza în Basarabia // Proprietatea funciară în Basarabia : tradiţie, organizare şi reglementare : program, rezum.comunic., concepţia expoziţiei tematice „O cartografie a moşilor de altădată”, conf. şt., 17-18 mai 2011  – Ch., 2011. –  P. 11-14.(M 913, P 93).

30.Starea actuala a naiadelor acvatice din flora Basarabiei / V. Baclanov, V. Ghendov, Gh. Gînju [et al.] // Apele Moldovei : rezumatele comun. celei a 3-a conf. intern. şt.-pract., 25-26 febr. 1998. – Ch., 1998. – P. 170-171.(M 32, A 66).

31.Stasiev, G. Vernadschi şi posterioritatea // Solul – una din problemele principale ale secolului XXI : lucrările conf. intern. şt.-pract., 7 aug. 2003. – Ch., 2003. – P. 162-163. (M 464, S 70).

32.Studiul comparativ izoenzimatic la speciile secţiei Clistogrammica Engelm. (Cuscutaceae Dumort.) din flora Basarabiei / Stela Nistor, Ia. Gumeniuc, C. Istrati [et al.] // Biodiversitatea vegetală a Republicii în preajma mileniului III : rezumate Congr. 2-a al Soc. de Botanică din Rep. Moldova, 12-13 noiem. 1998. – Ch., 1998. – P. 38. (M 35, B 60).

33.Ştefărţă, Ana. Familia Cistaceaie Jussieu în flora Basarabiei // Conservarea diversităţii plantelor : materialele simp. şt. intern., consac. 60 de la fondarea Grădinii  Botanice (Institut) a AŞM, 7-9 oct. 2010. – Ch., 2010. – P. 250-255. (M 37, C 75). 

34.Ştefărţă, Ana. Flora sarmaţianului inferior de la Bursuc (Republica Moldova) // Grădina Botanică la 50 de ani. – Ch., 2004. – P. 135-136.(M 37, G 71).

35,Tarhon, Petru. Din istoria pădurilor de pe teritoriul Basarabiei // Bul. Şt. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie. – 2008. – Vol. 8. – P. 35-39.

36.Tarhon, Petru. Parcurile vechi moşiereşti de pe teritoriul Republicii Moldova – prezentul şi viitorul lor // Creşterea impactului cercetării şi dezvoltarea capacităţii de inovare: rezumatele comun. conf. cu particip. intern. dedic. aniversării a 65-a a USM, 21-22 sept. 2011. – Ch., 2011. – Vol. 1: Ştiinţe naturale şi exacte. – P. 385-388. (M 637, C 74).

37. Ursu, Mihai. Societatea naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia. O sută de ani de la fondare ( 1904 – 2004 ) // Conferinţa ştiinţifică dedicată comemorării de la fondare „Societăţii naturaliştilor şi amatorilor de ştiinţe naturale din Basarabia” : materialele conf., 29-30 mart.2004. – Ch., 2004. – P. 3-4. (M 38, C 74).

RESURSELE NATURALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

                                           

1. Agenţia Naţională de Reglamentare a activităţilor Nucleare şi Radiologice la un an de activitate // Mediul Ambiant. – 2008. – Nr 5. – P. 8-9.

2. Andreev, Alexei. Analiza condiţiilor juridice actuale pentru crearea, realizarea şi gestionarea obiectelor naturale în Moldova // Managementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fl. Nistru : materialele conf. intern., 16-17 sept. 2004. – Ch., 2004. – P. 22-30.

(M 38, M 24).

3. Andrieş, Andrei. Academia de Ştiinţe a Moldovei în sistemul actual de cercetare – dezvoltare al Republicii // Intellectus. – 2000. – Nr 3. – P. 53-57.

4. Aşevschi, Valentin. Probleme actuale de sociologie şi ecologie generală în Republica Moldova / Valentin Aşevschi, Dumitru Roşcovan // Analele Ştiinţifice ale Univ. de Stat din Moldova. Ser. Ştiinţe chimico-biologice. – Ch., 2000. – P. 193-197. (M 637.1.2, U 57).

5. Barac, Grigore. Revitalizarea ştiinţei – o şansă pentru viitorul ţării : [acad. Gheorghe Duca – 60 de ani] // Mediul Ambiant. – 2012. – Nr 1. – P. 46-47.    

6. Bălan, Ionel. Fortificarea capacităţilor de reglementare a activităţilor nucleare şi radiologie în Republica Moldova // Mediul Ambiant. – 2009. – Nr 2. – P. 43-44.

7. Biosistemica şi ecosistemica umană : interpretări conceptuale şi unele noi principii fundamentale / Gheorghe Sprânceanu, Grigore Friptuleac, Victor Băbălău [et al.] // Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99 : rezumatele comun. conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 290-291. (M 637.1.2, B 58).

8. Bîrcă, Adriana. Participarea la Programul AŞM-OIM : experienţă personală, beneficii, perspective de colaborare // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 56-59.

9. Bochereau, Laurent. Moldova, parte la procesul decizional european în ştiinţă // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 8-9.

10. Bogatencov, Petru. Calculul performant : oportunităţi şi perspective pentru cercetare / Petru Bogatencov, Grigore Secrieru // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 64-69.

11. Bumbu, Ia. V. Politica, etica şi conştiinţa ecologică în şcoala superioară // Moldova : deschideri ştiinţifice şi culturale spre Vest : rezumatele al Congresul XVIII al Acad. Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, 13-16 iul. 1993. Secţ. 4. – Ch., 1993. – Vol. 3. – P. 239. (M 614, M 79).

12. Capaţina, Grigorie. Perspectivele dezvoltării viticulturii în ţările Dunării de Jos // Bul. Şt. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie. Ser. nouă. – 2010. – Vol. 14 (27) : Ştiinţele Naturii. – P. 6-18.

13. Capcelea, Arcadie. Ecologizarea producerii în Republica Moldova – politici şi realizări // Anul 1995 European de Conservare Naturii în Republica Moldova : rezumatele comun. conf. intern. şt.-pract., 12-13 oct. 1995. – Ch., 1995. – P. 201. (M 38, A 63).

14. Capcelea, Arcadie. Problemele perfecţionării legislaţiei de mediu şi armonizării ei cu legislaţia Uniunii Europene în Republica Moldova // Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99 : rezumatele comun. conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 227-228. (M 637.1.2, B 58).

15. Cartea Roşie a Republicii Moldova = The Red Book of the Republic of Moldova / coleg. de red.: I. Dediu, A. Capcelea, A. Ciubotaru [et al.] – Ch.: Ştiinţa, 2002. – 288 p. – Bibliogr.: p. 280-287. – ISBN 9975-67-311-23.

(M 38, C 27).

16. Cocîrţă, Petru. Baza de date a actelor legislativ – normative a Republicii Moldova în domeniul diversităţii biologice / Petru Cocîrţă, Carolina Clipa // Mediul şi dezvoltara durabilă : materialele simp. jubiliar intern., 13-15 noiem. 2008. – Ch., 2009. – P. 153-158. (M 38, M 96).

17. Cocîrţă, Petru. Dezvoltare durabilă. Probleme şi căi de rezolvare : Ghid pentru autorităţile locale / Petru Cocîrţă, Angela Alexei, Nicolae Bodrug; Inst. Naţ. de Ecologie, Asoc. Obştească Pronatura. – Ch. : Continental Grup, 2005. – 40 p. – ISBN 9975-9843-6-3. (M 38, C 65).

Cuprins : 1. Bazele şi obiectivele dezvoltării durabile; 2.Problemele şi perspectivele dezvoltării durabile în Republica Moldova, 3.Perspectivele dezvoltării durabile în Republica Moldova.

18. Cojuhari, Tamara. Contribuţii la elaborarea metodologiei ecosistemelor // Rezervaţia „Codrii” – 35 ani : materialele simp. jubiliar, 2006. – Ch. – Lozova, 2006. – P. 50-52. (M 37, R 50).

19. Colaborarea dintre Guvernul Republicii Moldova şi ONG – urile de mediu în domeniul protecţiei aerului şi nu numai... [4-a Conferinţa a Miniştrilor Mediul şi Sănătaţii din Europa, 23-25 iun. 2004, Budapesta, Ungaria; discursul ministrul Min. Ecol. şi Resurs. Naturale Constantin Mihailescu] // Mediul Ambiant. – 2004. – Nr 4. – P. 22.

20. Creangă, Tatiana. Posibilităţi şi modalităţi de dezvoltare ecoturismului în Republica Moldova // Conferinţă ştiinţifică a studenţilor al Univ. Agrară de Stat din Moldova : tezele celei de-a 59-a conf. – Ch., 2006. – P. 89-91.

(M 637, U 56).

21. Croitoru, Victor. Diaspora academică „Nobel Forum” / Victor Croitoru, Oxana Samoteeva // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 53-55.

22. Duca, Gheorghe. Cercetare şi inovarea – două imperative de interes public major pentru dezvoltarea ţării // Akademos. – 2007. – Nr 1. – P. 5-13.

23. Duca, Gheorghe. Dezvoltarea ştiinţei – singura cale spre economia inovaţională şi formarea unei societăţi bazată pe cunoaştere // Akademos. – 2010. – Nr 3. – P. 25-27.

24. Duca, Gheorghe. Obiectivele strategice ale dezvoltării ştiinţei şi inovării // Intellectus. – 2005. – Nr 1. – P. 5-8.

25. Duca, Gheorghe. Perspectivele ştiinţei şi inovării în Republica Moldova // Intellectus. – 2004. – Nr 4. – P. 9-13

26. Duca, Gheorghe. Revitalizarea sferei ştiinţei şi inovării : realizări şi perspective // Intellectus. – 2006. – Nr 1. – P. 5-10.

27. Duca, Gheorghe. 60 de ani de cercetare academică în Republica Moldova // Akademos. – 2006. – Nr 3-4. – P. 3-6

28. Duca, Gheorghe. Ştiinţa şi dezvoltarea naţională // Akademos. – 2007. – Nr 2-3. – P. 3-7.

29. Duca, Gheorghe. Ştiinţa şi societatea în condiţiile de criză // Akademos. – 2009. – Nr 3. – P. 52-56.

30. Duca, Gheorghe. Un parteneriat strategic cu Uniunea Europeană // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 4-5.

31. Duca, Maria. Clusterul educaţional-ştiinţific Univer Science. Aspecte strategice de dezvoltare // Akademos. – 2009. – Nr 1. – P. 44-48.

32. Dumbrăveanu, Andrei. Mediul şi Mass – Media : Suport de curs / red. coord.: Mihail Guzun; recenz.: Mihai Lescu, Leonid Voloşciuc. – Ch. : CEP USM, 2007. – 235 p. – Bibliogr.: p. 228-232 (81 tit.). – ISBN 978-9975-70-113-6. (M 38, D 89).

Cuprins : 1.Probleme globale de mediu; 2.Gîndeşte global – acţionează local; 3.Regăsirea în istorie; 4.Cronicării de mediu; 5.Vectorul european; 6.Pagini pentru dosar; 7.Performanţele unui cronicar de mediu; 8. La frontierele dintre ştiinţă şi opinia publică.

  

33. Furdui, Teodor. Sistemul contemporan de consolidare a potenţialului ştiinţific în domeniul ştiinţelor ale naturii şi vieţii şi rezultatele principale ale implementării acestuia / Teodor Furdui, Gheorghe Tudorache, Leonid Chişlaru // Probleme actuale ale organizării şi autoorganizării sistemului de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova: materialele conf. şt., 8 apr. 2011. – Ch., 2011. – P. 59-70. (M 610, P. 93).   

34. Furdui, Teodor. Ştiinţele biologice, chimice şi ecologice. Realizări şi probleme / Teodor Furdui, Ion Toderaş, Alexandru Chirilov // Akademos. – 2006. – Nr 2. – P. 21-26.

35. Furdui, Teodor. Ştiinţele biologice, chimice şi ecologice. Realizări şi perspective / Teodor Furdui, Ion Toderaş, Alexandru Chirilov // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii.  – 2006. – Nr 1. – P. 4-12.

36. Gaina, Boris. Ştiinţa agroalimentară şi Programul Cadru - 7 // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 120.

37. Georghegan-Quinn, Marie. Bun venit în familia europeană a ştiinţei! // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 6.

38. Iftodi, Mihai. Convenţia Basel : rezultatele realizării şi posibilele căi de soluţionarea a problemelor existente // Buletin Ecologic. – 2006. – Nr 3. –  P. 7.

39. Ilaşcu, Lidia. Socioecologia urbană şi dezvoltarea durabilă / Lidia Ilaşcu, Ascold Holmeţki // Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99 : rezumatele comun. conf. corpului didactico-şt., 27 sept.-2oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 261-262. (M 637.1.2, B 58).

40.            Ivanov, Violeta. Statement of the head of delegation of the Republic of Moldova to the fourth conference of the parties to the Stockholm Convention on Persistent Organic Pollutants ( POPS) // Mediul Ambiant. – 2009. – Nr 3. – P. 1-2.

41. Managementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fluviului Nistru : materialele Conferinţei Internaţionale, 16-17 sept. 2004. – Ch. : „Eco-Tiras”, 2004. – 394 p. – ISBN 9975-9830-4-9. (M 38, M 24).

42. Mazilu, Mirela. Mediul – economie – dezvoltare industrială durabilă / Mirela Mazilu, Sabina Mitroi // Mediul Ambiant. – 2007. – Nr 3. – P. 45-47.

43. Mihailescu, Constantin. Republica Moldova în contextul dezvoltării durabile // Mediul Ambiant. – 2005. – Nr 4. – P. 29-31.

44. Negru, Cristina. Armonizarea legislaţiei de mediu la cerinţele comunităţii europene / Cristina Negru, Tatiana Gori, Dionisie Buburuz // Bul. Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Ser. Ştiinţe biologice, chimice şi agricole. – 2004. – Nr 2. – P. 64-67.

45. Partyka, Kamila. Acţiunele Marie Curie pentru Moldova // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 12-13.     

46. Poezia şi durerea naturii : [din creaţia elevilor] / alcăt.: Domnica Andreev; Centrul Regional de Mediu. – Căuşeni : Clubul Ecologic „Arca lui Noe”, 2004. – 64 p. – ISBN 9975-9798-0-7. (M 812.2, P 78).

47. Porcescu, Sergiu. Diaspora ştiinţifică va impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova / Sergiu Porcescu, Vitalie Varzari // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 50-52.     

48. Republica Moldova s-a integrat în Spaţiul European de Cercetare // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 3.     

49. Rezultatele de baza ale investigaţiilor ştiinţifice : ştiinţele terestre, geografia, chimico – tehnologice şi biologice // Academia de Ştiinţe a Moldovei : darea de seamă despre activit. şt.-organiz. în an. 2003. – Ch., 2004. – P. 10-25. (M 611, A 18).

50. Rezultatele de baza ale investigaţiilor ştiinţifice : cercetări fundamentale în domeniile ştiinţelor reale : ştiinţele terestre, geografia, chimia, botanica, zoologia // Academia de Ştiinţe a Moldovei : raport despre activit. şt.-organiz. în an. 2003. – Ch., 2004. – P. 11-16. (M 611, A 18).

51. Roşca, Alexandru. Noua paradigmă a dezvoltării economice şi societatea bazată pe cunoaştere // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 28-31.     

52. Rotaru, Anatol. Autoorganizarea noosferei – o şansa pentru dezvoltarea substainabilă şi supravieţuirea omenirii // Mediul Ambiant. – 2002. – Nr 5. – P. 3-4.

53. Rotaru, Anatol. Cooperarea internaţională – factor esenţial în ştiinţa modernă / Anatol Rotaru, Gheorghe Cuciureanu // Intellectus. – 2004. – Nr 4. – P. 14-21.

54. Scorpan, Vasile. Conceptul şi principiile de activitate în cadrul protocolului de la KYOTO // Mediul Ambiant. – 2008. – Nr 5. – P. 13-15.

55. Sprânceanu, Gheorghe. Concepţia ecoumană în ştiinţa actuală : unele aspecte // Bilanţul activităţii ştiinţifice a USM pe anii 1998/99 : rezumatele comun. conf. corpului didactico- şt., 27 sept.-2oct. 2000. – Ch., 2000. – P. 266-267. (M 637.1.2, B 58).

56. Stah, Diana. Mobilitatea academică în contextul PC-7 // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 37-40.     

57. Stasiev, Grigore. Vernadski şi contemporaneitatea // Mediul Ambiant. – 2003. – Nr 1. – P. 26-28.

58. Talmaci, Ion. Emisii / sechestrări de GES în cadrul sectorului  „Utilizarea terenurilor, schimbări în utilizarea terenurilor, şi gospodăria silvica” în Republica Moldova în perioda 1990-2005 / Ion Talmaci, Marius Ţăranu, Vasile Scorpan // Mediul Ambiant. – 2008. – Nr 2. – P. 42-46.

59. Tehnologii şi soluţii pentru învăţământ modern / Silvia Evtodiev, Rodica Mateian, Călin Mateian [et al.] // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 131-134.     

60. Tighineanu, Ion. Ascensiunea nanotehnologiilor în Moldova // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 60-63.     

61. Turgay Tursun, Hasan. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene: oferte pentru Moldova // Akademos. – 2012. – Nr 1. – P. 10-11.     

62. Vacarciuc, Eugen. Relaţia om-natura sau omul ca parte a naturii // Ecosofia şi perspectiva umana: culegere consac. Zilei Mondiale a Filosofiei, 18 noiem., 2004. – Ch., 2005. – P. 136-137. (M 26, E 20).

DESPRE RESURSELE ACVATICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Ca şi în alte foste republici ale Uniunii Sovietice procesul de instituire a unui stat independent este anevoios şi îndelungat. Pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova a suferit mari schimbări. A avut loc restructurarea sectorului de servicii, agricol şi cel al gospodăriei municipale care a afectat puternic sectorul resurselor acvatice - fundamentul principal de viaţă al ţării.

Statul a alocat mijloace foarte mici pentru evidenţierea resurselor acvatice atât cantitativă cât şi calitativă.

La momentul actual nu este întotdeauna clar la ce se referă  şi cui sunt supuse obiectele acvatice.

Din punct de vedere legal, majoritatea rezervoarelor de apă mari sunt  administrate de concernul de stat "Apele Moldovei", iar o mulţime de iazuri şi rezervoare de apă mici nu aparţin nimănui sau se află într-o proprietate privată neoficializată.

Până în 1990 cel mai mare consumător de apă a fost irigarea. Acum irigarea în ţară  aproape lipseşte.

Actualmente progresează rapid aprovizionarea populaţiei din oraşe şi din sate  cu apă, care se bazează pe sursele acvatice subterane şi apele râurilor Nistru şi Prut.

Un sondaj al bazinelor hidrografice pentru a identifica factorii care influenţează formarea apelor reziduale nu a fost făcut în ultimii 30-40 de ani.

În ultimele decenii, nimeni nu au fost sistematizate observaţiile privind apele de scurgere a Moldovei şi definite caracteristicile canalelor ale râurilor şi rezervoarelor mari.

Până în prezent, există o incertitudine în privinţa resurselor acvatice ale Republicii Moldova , care este calitatea apei în raioane şi în întreaga ţară.

Instituţiile financiare internaţionale efectuează finanţarea proiectelor specifice, sub pretextul de restabilire a proceselor ecologice, dar acestea nu afectează procesele hidrologice - temelia tuturor celorlalte procese legate de gestionarea apelor şi a regimurilor lor anuale şi multianuale.

Hidrologii Moldovei consideră că pentru ridicarea economiei, agriculturii şi rezolvarea tuturor problemelor economice şi restabilirea proceselor ecologice este necesar să se evalueze mai întâi resursele acvatice  disponibile din Republica Moldova,  din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

La determinarea acestor probleme pot fi identificate aspecte negative legate de resursele acvatice, care au un impact asupra ecologiei Mării Negre, deoarece noi suntem la ultima etapă a căilor navigabile: Prut, Nistru şi Ialpug.

Neştiind regimului hidrologic şi hidrochimic modern al acestor râuri, noi nu putem hotărî, în mod special, ce trebuie să întreprindem în vederea îmbunătăţirii mediului înconjurător în regiunea noastră. Este necesar de a efectua calculele referitor la echilibrul acvatic al râurilor Nistru şi Prut, pentru ca în viitor să legalizăm utilizarea eventuală a resurselor acvatice de Moldova, România şi Ucraina...

Autor: I. Bespalov.

"Acvaproiect" Chişinău

Sursa: ecologylife.ru, ecologie